Carucioare , suzete, biberoane si altele

Am plecat intr-o dimineata de acasa, iar I a ramas cu tati. Cand ma intorc, imi spune mandru ca el a fost afara cu fata si a plimbat-o in carut  ! Eu tocmai ma pregateam sa-l vand, pentru ca a fost total nefolosit, doar a stat in casa si ocupa loc. Mi-a mai povestit tati, cat de mult i-a placut copilului in carut , la plimbare. Stiu, cel mai mult o atrag motocicletele ( de ce oare ? :)  ) , arata spre ele si se intinde. Bine, carutul tot are roti, i-o placea ei sa fie plimbata, asa de curiozitate, e ceva nou pentru ea, dar no no no.
Imi tresare inima , cand vad un biberon sau o suzeta pe langa vreun bebelus. De ce? Nu am nimic cu nimeni, fiecare face ce vrea. Si tocmai de asta, doar din propria experienta , nu pot sa suport vederea unui asemenea obiect.
Cand am fost insarcinata prima data, 100 % dintre oamenii din jurul meu, care aveau / urmau sa aiba copii, erau pro lapte praf, suzete, biberoane si altele . Nu stiam ca exista altceva, desi am cautat. Aveam un gand eu , ca voi merge la maternitate, iar asistentele imi vor explica , ma vor invata sa alaptez. Big mistake. La noi se face orice , numai  sa nu reuseasca mama sa alapteze. Explicatii : colostrul nu e bun, copilul trebuie hranit din 3 in 3 ore, se poate alterna laptele matern cu laptele praf, se poate da lapte matern ( muls) din biberon , s.a. Toate acestea duc la un singur lucru : mama nu va mai alapta :( Adica eu.
E un subiect intim si stresant pentru mine, dar totusi, la cate suzete am vazut zilele acestea pe facebook, au umplut paharul :))
Intr-un final , asa a fost, din toata confuzia si totul dat peste cap, odata cu venirea primului copil ( habar nu aveam de nimic, my mistake) , nu am mai alaptat dupa 2 luni. Copilul meu a avut suzeta, a fost plimbat cu carutul si a dormit in patutul sau :( Insa, nu a fost niciodata lasat sa planga , mereu l-am purtat in brate ( fara system de purtare, pentru ca am fost informata eronat) de cate ori a vrut.
Dar , am simtit mereu ca fac ceva gresit, cam tot. De asta , am inceput sa ma informez ( cam tarziu, dar mai bine ca niciodata)  si mi-am zis ca al doilea bebe va dormi cu mine, va fi exclusiv alaptat,, nu va avea suzeta si va fi purtat .  Al doilea bebe,  e acum fetita. Mi-am dorit sa fie a mea si doar a mea , fetita mea <3
Si asa simt ca e cel mai bine pentru ea , dar si pentru mine. Din prima zi, am fost nedesparite. Mereu am fost intrebata, de ce o tin asa strans langa mine, ca va suferi apoi, ca nu va avea independenta , ca se va obisnui cu mine . !!!!! Heeeeei ! Copilul se naste , dupa ce 9 luni a stat la mami in burtica, aceea e lumea pe care o stie, singura lume. Apoi , se naste , e totul nou, copilul este 100 % dependent de mama , in tot felul : fizic, emotional, psihic. Pai, nu e normal sa continuie aceasta legatura??
Pentru  o dezvoltare armonioasa si sanatoasa, da , trebuie sa continuie. Si nu numai copilul are nevoie de mama non stop, ci si mama , ca sa iti revina dupa nastere si sa se adapteze , are nevoie mereu de bebele ei. Totul este pe cat se poate de natural. Copilul se linisteste, se simte in siguranta la sanul /pieptul mamei.
A doua oara, nu m-a interest ce  mi-a mai zis nimeni. Despre nimic. Am invatat ce vreau si cum vreau sa fie totul pentru mine si copilul meu.
La momentul potrivit, de fapt acum, spre un an si jumatate, a inceput sa coboare din bratele mele si sa caute , sa exploreze lumea. Cu toata siguranta si sustinerea mea, se indeparteaza putin cate putin. Asa are incredere in sine, asa sunt sigura ca va face doar ce crede ea ca e bine, asa va sti ce ii place si ce nu. Fara sa fie conditionata de altii, de parerile altora. Pana la urma, sunt multi adulti, nesiguri, speriati, frustrate , suparati pe viata. De ce ? Probabil pentru ca nu au fost incurajati la timpul potrivit. Aici, iarasi, fiecare parinte face cum crede ca e corect. Insa, pentru bebe, e clar cum e cel mai bine.
Laptele praf..... ! Ce reclame minciunoase. " Dupa primul an de viata, dupa ce s-a terminat alaptarea, specialistii au elaborat formula perfecta, cea mai apropiata de laptele matern ..." . Pentru ce? De ce sa ii dau copilului acele sustante chimice, sintetice, cand are la dispozitie alimentul perfect : laptele mamei. Este special pentru bebe, este 100 % adaptat nevoilor sale alimentare, dar si emotive.
Da, in acest timp mami poate sa vrea sa plece de acasa la plimbare fara bebe. Nu , nu am vrut. Am mers peste tot cu ea, absolut peste tot. Am purtat-o si am facut muuult mai multe , am reusit mult mai multe cu ea langa mine.
Acum, incepem sa ne dam independenta una celeilalte. Eu mai ies din cand in cand cu motocicleta, iar bebe ramane cu tati . Nu am scris cat de mult il iubeste pe tati <3 . Si tati la fel.
Aaaaaaaaaaaa! Alaptarea in public. De ce sa ma acopar eu ? Cui nu ii place, sa isi puna un prosop pe cap, atunci cand mananca :)
Mi-as fi dorit sa pot schimba ce a fost la prima sarcina, la prima nastere si dupa.Dar nu se poate si cred ca de asta ma enerveaza suzetele , biberoanele, laptele praf si carucioarele :)))

Ps: clar ca asta e parerea mea subiectiva, personala. E pentru mine, despre mine. Atata timp cat copiii mei sunt fericiti, asta e tot ce conteaza pentru mine.

Maia

Habar nu aveam eu ce inseamna maia. Dar acum ca am scos painea din cuptor si ma tot gandeam despre ce sa scriu, am gasit subiect.
Asa ca intre mamici ,vorbesti despre multe, alfli multe. De cand fac scutecele am tot discutat despre una -alta . Am cunoscut-o pe Andreea (https://www.facebook.com/CovataMaia ). Foarte entuziasmata, mi-a scris un mesaj , sa imi spuna ca ar vrea sa ii fac 2 scutece, ca o incanta ideea de a scuteci textil. Mi-a parut bine ca a fost printre mamicile care m-au incurajat. Dintr-o vorba in alta, am aflat ca face paine de casa cu maia.
Credeam ca e ceva din drojdie de magazin, dar painea facuta in casa :)) Am zis ca vreau sa incerc si eu , sa gust. Foarte pofticioasa sunt.
Cred ca este singura paine , din care nu am aruncat niciodata nici o feliuta. Am mancat tot si am pastrat tot. Chiar si uscata e foarte buna.
Am tot luat de la Andreea paine, vreo cateva luni.
Insa, intr-o zi , cumparand ulei de masline de la un magazin cu diverse produse mai speciale , am vazut o faina , din care am inteles ca e foarte bine de facut maia, ca sigur reuseste. Am cumparat acea faina si am inceput, din marea mea fire curioasa, sa fac maia. Adica sa amestec apa cu faina , in anumite proportii, intr-un anumit fel. Mi-a iesit din prima! Wow. Acum ce fac? Paineeee, daaa!
Hmmmm... De unde iau eu acum faina buna? Am fost si am cumparat ceva bio. Foarte mandra am inceput procesul :)) Doar ca intr-un final cand painea mea a iesit beton din cuptor , am inteles ca nu pusesem faina , ci tarate de grau ,care se foloseste in cantitati mici  , doar .
Asa. Mai departe, ce sa fac? Sa continui, sa nu continui. Am zis ca nu a fost maiaua buna si am aruncat-o.
Dar , asa curioasa si incapatinata ( m-a invatat mama sa zic "perseverenta " in loc de "incapatinata" . Dar mie tot a doua varianta imi place:)  ) , am cumparat alta faina. Am zis ca mai incerc o data si gata.
Vaaaai, dar de data asta maiaua mea a crescut foarte frumos  , si asta in doar 5 zile. Oare sa fac paine iar..? Zic : "da! " .
De obicei, adica mereu, nu am timp liber de nimic, asa ca le fac pe toate deodata :)) Ce mai era o paine de plamadit o zi intreaga, in aglomeratul meu program ?
Am citit o reteta , mi s-a parut cat de cat pe intelese. De obicei, sunt foarte sofisticate, au cantitati exacte, totul trebuie facut la minut. Mi-am notat si printre, altele a doua zi dimineata am inceput distractia. 10 minute acolo, 20 minute asa, inca o ora pentru crescut, apoi framantat 2, 5 minute si tot asa, pana seara, cand am pus painea la cuptor. Siiiii , surpriza ! A iesit buna si gustoasa ! Dintr-a doua incercare , dar am reusit!
Acum, nu mai respect indicatiile exacte, ci fac painea asa cum simt. De multe ori o las la dospit dublu ca timp, pentru ca nu sunt acasa sau sunt acasa, dar foarte ocupata cu altceva. Chiar si asa, imi reuseste. Eu sunt convinsa ca am acest dar de la bunica mea. Toata copilaria am vazut-o cum lucra magie cu aluaturile . Da, si astea cu masina de cusut si materialele, si numele , tot de la ea le am .....
Desenatul , de la tata , insa :)
Si de atunci, imi fac de 2 ori pe saptamana, painea mea de casa cu maia de casa. Chiar daca o mananc eu acum cu salam de Sibiu ( Andreea , scuze :)))   ) , e cel mai bun si natural  fel de paine.Nu salamul, clar, doar painea :p

Pe scurt

Credeam ca nu am scris de anul trecut , dar de fapt , vad ca prin martie am post-at ultima data . Am tot auzit ca imi este citit acest blog . Ce draguuuuut ! :)
Mai scriu.. ce sa mai scriu ? Da, despre scutece. Am ajuns la V3 ( varianta 3). Adica am facut cateva , primele V1 si m-am gandit sa le schimb puuutin , apoi a aparut V2 ( fiind preferatele mele) , dar V3 am inteles ca sunt preferatele majoritatii :D Asa ca am ramas la varianta 3.
Munca? Muuuulta munca, foarte multa munca. Eu cred ca daca n-ai doi copii,minim,nu stii cum e :)) Si da, stiu cum e sa fii singura, cum e sa fii cu cineva, cum e sa ai un copil, cum e sa ai doi copii. Alta viata, alta planeta , alt univers. Ocupatii non- stop.
Despre ce fac eu sambata dimineata? Incerc sa o ingnor pe I , care imi zice "hmmmmm!,hmmmmmm!!" . Acest "hmmmmmm!" , inlocuieste o groaza de cuvinte,dar probabil ca un intreg dictionar :)) In aceasta clipa, e o carte. Vreo doua minute in urma , a fost un  biscuit :) Peste 5 minute, nici nu e nevoie de cuvinte, e suficient un plans. De ce plans?Pai ,pentru ca pe la7 dimineata s-a trezit sa il caute pe tati prin casa. Iar tati era plecat in delegatie de pe la 04:00 . I-a luat-o inainte . Tati nu e "hmmmmm" , tati e "dadi" .
Pana la urmatorul somn urmeaza multe cuvinte, multe explicatii , multe cereri, dar toate simple , formulate prin "hmmmmmmm!!!" si un plans-doua.
Si ziua abia a inceput.


Ps: exemplificare  - lupta cu somnul  :p